Poftiți, vă rog!

Poftiți, vă rog!

Aurora Gânscă: 0745 278628

Aurora Gânscă: 0745 278628

Totalul afișărilor de pagină

duminică, 22 decembrie 2013

Viața la tara in varianta eco

In Manastireni, la 45 kilometri de Cluj, ziua de lucru incepe la 5 dimineata si se sfarseste tarziu in noapte.
La numarul 338, o femeie se pregateste sa mearga la fan - are 380 de oi, 30 de capre si 12 vaci de hranit. Dar merita: pentru ca sunt ecologice, produsele sale au mai mare trecere in piata de la oras.
Intr-amiaza satul e aproape pustiu - ici colo cate un copil pe ulita si cativa sateni care isi beau cafeaua la birt, discutand despre vreme. Intr-o curte de la capatul satului o femeie tunsa scurt si cu fata arsa de soare urca vioaie scara tractorului cu care se pregateste sa mearga la cosit.
“Am avut o ambitie foarte mare sa fac eu asta, sa nu ma rog de nimenea. Nu e foarte greu, dar uneori cand ma apuca seara la camp e mai greu sa inchid cositoarea; s-o deschid; da' mi-o pun in panta si ma descurc singura. Mai sun cate-o cunostinta”, spune ea. O cheama Aurora Gansca si este singurul sateran care face agricultura ecologica la Manastireni: camara ii este plina de oua, carnati, cas si slanina afumata facute 100% din ingrediente naturale.
Din pasiune si nevoie
Intr-amiaza, pe cand Aurora Gansca se pregatea sa mearga la fan, oile erau la stana si vacile la pasune, asa ca doar cei 19 porci guitau prin curte, inganati de aproximativ 300 de gaini mirate de oaspeti. Tractorul pe care si l-a cumparat in 1995 cu ajutor guvernamental de 50% (pentru sustinerea uzinei de la Brasov) a invatat sa-l conduca din amibitie si din placere.
E nascuta in 1962 si lucreaza de cand se stie - la tara cine nu munceste, nu are din ce trai, obisnuieste ea sa spuna - iar cu antreprenoriatul a inceput inca de pe vremea comunistilor, in 1981. Atunci sotul ei s-a inteles cu un alt satean si au luat in grija 3.000 de oi de la Cooperativa Agricola de Productie (CAP). “Pe atunci era rusine sa te bagi la oi, dar pe mine nu m-a deranjat niciodata, am fost alaturi de sotul meu”, spune indarjita Aurora.
Prima rasplata
In 1989, cand s-a desfiintat CAP-ul au ramas cu 200 de oi ale lor si si-au mai cumparat vreo 100. “E o lupta, dar trebuie sa-ti placa ce faci. Cine s-ar duce la coasa de drag?! Niciun barbat. Iarna de multe ori ma uit pe geam si vad ca e zapada si io stiu ca trebuie sa pun marfa si sa ma duc la Cluj. Indiferent de vreme”. In 1999 s-a vazut prima data rodul muncii in gospodarie, cand a reusit sa-i cumpere fiului ei, Danut, student pe atunci la Facultatea de Agronomie, un apartament. “Am lucrat mult si am avut si realizari, toti copiii au masini si apartamente. E o lupta continua iarna-vara, dar merita”, spune Aurora.
Buna la toate
La piata din Mihai Viteazu isi vinde produsele inca de pe vremea halelor vechi, numite Mercuriale, dar produse ecologice comercializeaza doar din 2008, cand a devenit producator autorizat (atunci erau, in judet, doar 20 astfel de producatori). Are multi clienti fideli, care deja stiu rostul micului ei magazin. “Dimineata merg in Cluj la piata, pe la ora doua ma intorc acasa, iau tractorul, merg la coasa sau la adunat si seara o iau de la capat cu facutul branzei. Dar, daca faci cu placere nu ti se pare greu”, spune ea. Si, de parca n-ar fi suficient, de ceva timp si-a amenajat casa in asa fel incat poate primi ocazional si turisti. Oricum viseaza sa construiasca o pensiune adevarata, cu sali de conferinte si toate facilitatile.
Traditie dusa mai departe
De doi ani, Aurora se ocupa singura de afacere - sotul sau s-a dus, dupa un accident vascular cerebral. “Am fost copii saraci, cinci fete la parinti si a trebuit sa alegem un drum. Sotul meu era foarte priceput in cresterea animalelor, de la el mi-a ramas dragostea asta asa de mare”, isi aminteste ea cu drag de el. Adevarat ca o ajuta si copiii – Corina (21 de ani), care vrea sa preia la un moment dat afacerea si Danut (31 de ani), care nu este atat de sigur ca asta isi doreste.
“In clasa a-III-a Corina a scris intr-o compunere pe care i-au pus-o la panoul de onoare ca visul sau e sa duca mai departe traditia din familie”, povesteste cu mandrie mama, din scara tractorului. Faptul ca o are alaturi pe fiica ei o ajuta mai mult decat ca sprijin moral: prin intermediul programului „Instalarea tinerilor fermieri”, fiica ei a accesat un program european prin intermediul caruia primeste, pe parcursul a cinci ani, 5.000 de euro fonduri nerambursabile cu care sa-si dezvolte propria gospodarie. 
Clujul ecologic
In judetul Cluj au fost autorizati in acest an142 de producatori agricoli de catre Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR) in agricultura ecologica. La acestia se adauga si doi procesatori si doi comercianti de produse ecologice, conform unui raport al institutiei. Anul trecut erau inregistrati doar 54 de producatori agricoli certificati ecologic, in 2009 au fost 39, iar in 2008 doar 20. Potrivit directorului DADR Cluj, Grigore Onaciu, numarul agricultorilor certificati ecologic in Cluj a crescut de la an la an si datorita aparitiei subventiilor si posibilitatilor de accesare a fondurilor europene, care au stimulat tot mai multi agricultori sa se orienteze spre agricultura ecologica.
A invatat de la germani
Aurora Gansca a auzit de cursurile de agricultura ecologica de la televizor in 1994 (de la Viata satului) si s-a inscris. In octombrie 2010 a facut un curs de specializare in Germania, unde a vizitat si cateva ferme ecologice, alaturi de invitati din alte 40 de tari. In octombrie 2010 a urmat, impreuna cu mai multi producatori din tara, cursuri de management si agricultura ecologica la Hanovra.
“Germanii au norocul ca s-au nascut acolo, castiga mai bine fata de cat cheltuie, e alta lume”, spune ea. De acolo s-a inspirat sa-si faca si acasa un saivan pentru oi cu panouri transparente, care-i permit sa foloseasca, inclusiv iarna, lumina naturala. Mai este membra in asociatita Bioterra (Asociatia Bioagricultorilor din Romania).
Gospodarie ca la carte
Manastireanca Aurelia Gansca vinde telemea de vaca si de oaie, branza de vaca, de burduf, lapte, urda, slanina, carnati de casa, oua. Din 4 litri de lapte se poate face 1 kilogram de telemea, din 7-8 litri de lapte de oaie iese 1 kilogram de cas, explica femeia. “Profitul nici nu-l mai socotim, ce ramane investim pentru noi. Se poate trai din agricultura, daca pui umarul zi de zi. Aici nu ai liber”, adauga ea. Are in ferma de langa casa 380 de oi si 30 de capre, 12 vaci cu lapte, circa 300 de pasari (de la care aduna 20-30 de oua pe zi) si legume ecologice.

CityNews
Alina Mihut
Foto: Dan Bodea
Miercuri, 07 Sep. 2011

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

La fermă...

La fermă...